Poveștile Mirei
„Îmi plac atât de mult poveștile, că aș putea locui pentru totdeauna în lumea lor.”
— Mira Loghin
Prin poveștile mele, îmi doresc să plantez semințe de iubire, să aduc frumusețe, energie, bucurie, sens – precum semințele purtate de vântul blând în drumul lor spre un nou început.
Sunt experiențe pe care le-am trăit și care mi-au conturat universul, sunt vise sau imagini care îmi colorează realitatea, sunt valori în care trăiesc sau la care aspir. Fie că vorbesc despre călătorii către sine, despre oameni, cărți., stări sau de locuri noi pe care le descopăr continuu, mă bucură le ofer mai departe, Îmi doresc să-ți fiu tovarăș de drum. Să-ți însoțesc pașii pe care tu alegi să îi așezi pe drum. Împărtășesc povești pentru că am ceva a spune, pentru că dă un sens vieții mele și contribuie ca lumea să fie bună, și poate chiar să inspir oameni.
Pentru că a spune povești înseamnă să ofer un sâmbure din mine, un element plin de esență, din inima, care ar putea răsări și crește într-o altă inimă. A inspira prin povești devine, astfel, un rod. A inspira înseamnă a fi prezent, a asculta, a transforma.
Când ești iscodit de bine!
Câteva gânduri adunate după ce am povestit cu Ana Maria Bogdan pe iscodescu.ro despre acomodarea la grădință a copiilor.
Eu, Zoran și mersul la grădiniță
Astăzi știu multe mai multe lucruri decât știam decât acum 9 ani, când mersul la grădiniță a apărut în viața noastră ca o prioritate majoră.
Cum se vor întoarce copiii nostri la grădiniță din toamnă?
Ce resurse avem pentru a ne gestiona mai bine prezentul? Cum ne putem conecta cu ceea ce stă în puterea noastră pentru a avea grijă de siguranță fizică și emoțională, de protejându-ne sănătatea și viața în timp ce avem grijă de bucuria de a fi? Ce pot întreprinde eu pentru a descoperi alte soluții decât cele pe care le-am încercat?
Putem alege modul în care ascultăm?
Aud copii spunând. Mama mi-a zis să fac. Tata mi-a zis să fac. Învățătoarea mi-a zis să fac. Profesorul mi-a zis să fac. Copiii nostri fac. De regula tot ce le cerem. Se îmbracă gros, pentru că le cerem. Mănâncă fructe, pentru că le cerem.
Care sunt poveștile tale?
Sunt aici să te ascult și să susțin cu intenție, prezență și bunătate în acest proces de transformări, de găsiri și regăsiri.