Cum repari relația cu copilul tău?

Am lovit-o, Mira!

Prima oară am împins-o. Apoi a urmat o palmă, un tras de păr. Apoi au urmat altele, împreună cu urletele mele. După, fugeam de lânga ea, de fapt mă ascundeam de mine, imi era rușine să respir și mă prăbușeam plângând în sughițuri. Tremuram toată, inima îmi bătea repede și îmi mușcam buzele pâna la sânge. Imi venea să mor.

Nu doar ei îi făceam rău, în timpul acesta mă agresam și pe mine. Aș fi vrut să mă scoată cineva de acolo, să mă țină în brate și să îmi spună că totul va fi ok, că nu sunt un om rău, dar știu că nu meritam. Pentru că nu era nimeni impreajmă. Îmi era scârbă de mine, mă simțeam murdară, cel mai mic om de pe pământ.

Prietenele mă luam ca model, în lume vocea mea era blândă, prezența mea era caldă și îi ofeream atâta libertate și înțelegere fiicei mele. Pentru ca îmi doream din tot sufletul să fiu cum trebuie să fie un părinte cu copilul său, asa cum citisem în cartile de parenting care stau pe noptiera mea. Parinte perfect. Iar copilul să se simtă iubit și in siguranță.

De câte ori mi-am spus înainte să devin mamă, că eu nu îmi voi lovi niciodată copilul?

De atâtea ori când îmi aminteam cum mama mă trimitea să aduc cureaua și mă punea să imi dau singură pantalonii jos. Știu și acum cum se simte o curea din piele groasă de bovină pe piele.

De atâtea ori, când venea tata acasă și îl auzeam spunându-i mamei, dispari de aici că te ia toti dracii, ce p.. mea ai făcut toată ziua? Ce, asta e ciorbă? Mă-ta nu te-a învățat ce trebuie să facă o femeie la casa ei? Vrei să îți arăt eu? Hai că îți arăt.

Eu intram atunci sub masă de frică. Nu scoteam niciun cuvânt. Uitam să și respir. Odată am incercat să mă pun în fața mamei să o apar, iar palma mare și păroasă a lui tata s-a oprit pe fața mea.

Oare la fel de tare o durea și pe mama?

Aceasta este o bucată din povestea clientei mele, îi multumesc că a acceptat să o scriu azi, pentru voi. Și m-a rugat,

- Mira să ajungă la toți oamenii cărora le este frică sau rușine să ceară ajutor. Să vorbească despre ce trăiesc acum, despre copilăria lor. Să ajungă la mamele mute sau cele care vorbesc mult. La cele care par puternice și iau totul asupra lor. Acolo am fost și eu. Atât de mult timp. Si am plătit scump. Știu că fiecare urlet sau palmă care a ajuns în trupul copilului meu, era strigătul meu de ajutor. Fetița din mine care asta a învatat despre iubire, cum să o dea și să o încaseze.”

Știu, aceasta nu este povestea ta. Este a unei alte mame. Însă poate să semene cu a ta.

Poate că te regăsesti în sentimentele pe care le simți, in credințele pe care adesea le ai, în gândurile care îți vin sau în experiențele pe care le-ai trăit, si citind, îti aduci aminte că ai nevoie de ajutor, dar nu ai indraznit până acum să il ceri. Pentru că iti este frică și rușine. Si este normal să simti asta, când trăim într-o lume nesigură.

Și da, e dureros să facem asta pentru copiii care îi creștem. Dar este la fel de dureros să continuăm să ne facem noua asta. Pe bună dreptate, cine vrea să trăiască în violență? Dar cum ajungem aici, știm? Și cum ieșim de aici?

Citim, mergem la cursuri, ne luăm notițe, aplicăm tehnici și instrumente un timp chiar funcționează, iar apoi o luăm de la capăt.

Rănile copilăriei pot fi atât adânci și ascunse, și este nevoie de timp dar mai ales este nevoie să ceri ajutor. Să ceri sprijin emoțional acolo unde știi că il poti primi. Pentru că nu ești singură și nici singura.

Stiu, e usor să zici...Cere ajutor!!! Insa drumul pana ajungi să spui, nu e ușor. Multe dintre voi chiar ati crezut ca va descurcati singure si ca puteți! Iar aici ma regasesc si eu, insa am aflat că aceasta era vocea fetiței care vroia să fie văzută, să simtă că are și ea un rost, că te poti baza pe ea. Dar mai ales, ii era al naibii de frică să nu fie dezamăgită din nou.

.Cum poți repara relația cu copilul tău? Reparând relatia cu tine însăți.

CERE AJUTOR, nu ești singură! Nu ești singura!

Scrie-mi la mirainspira@gmail.com, la capatul celalalt te așteaptă un grup de suport, te astept și eu pregătită să ascult fâră judecată, să conțin fârâ a lua cu mine durerea ta și să te ghidez către ceea ce este important pentru tine să trăiești, să eliberezi, să transformi.